Happy Women’s Day

Hello world,

Dupa o pauza absenta bine meritata, am revenit cu un post pe blog. Nu am revenit pentru ca ma simteam prost ca nu am postat sau ca iar mi-era frica de Serviciul pentru protectia copilului, ci pentru ca astazi, 8 Martie 2008 se cam implineste un an de cand am inceput sa postez pe blog. Nu am sarbatorit “evenimentul”. Doar imi place sa ma gandesc la asta.

Stiu ca postul de anu trecut era legat de 8 Martie ca si zi (internationala) a femeii. Imi places sa ma gandesc ca “sarbatoarea” asta – daca se poate numi sarbatoare – a pornit ca o manifestare cu o oarecare nuanta politica si a ajuns cum a ajuns azi. Nu pot sa zi ca-mi place cum a ajuns azi, mai ales ca datorita posturilor de stiri care incep sa-mi devina antipatice pe zi ce trece, 8 Martie s-a banalizat. 8 Martie a ajuns sa fie ori o cheltuiala in plus, ori o povara pentru saracii barbati care, vezi Doamne, nu mai au idei si trebuie sa se duca in centrul vechi al Bucurestiului sa-i faca cadou nevestei/iubitei/prietenei s.a.m.d. o cina romantica la un restaurant de ţ stele, unde se serveste gem din fructe de padure in forma de floare de palmier. Fâs, if you get my drift.

Oricum, sarbatoarea asta pentru mine e foarte faina. Imi place sa ma gandesc la ce cadou ofer. Mai ales cui ofer. Incerc sa fie cat mai original si sa nu fie oferit doar asa ca e 8 martie. Asta se aplica doar la profesoare, atunci cand se aplica. Dar nu e doar partea materiala a lucrurilor, ci imi place sa ma intalnesc cu profu de fizica la taraba de flori si sa privim impreuna lung la ce flori s-ar putea potrivi ocaziei, imi place sa vad lumea cu flori in brate. Ori ca au primit, ori ca au daruit, ori ca au sa daruiasca. Nu stiu de ce, dar parca lumea zambeste mai mult in ziua de 8 Martie, ca mai uita de rutina, de probleme si se bucura ca pot sa admire o floare, ca pot sa se uite la soare si sa rada. Nu stiu de ce am o conceptie asa de bucolica despre lume azi. Mai bine zis, de ce am avut o conceptie bucolica despre lume in ziua de azi, pentru ca, la fel cum 8 Martie ajunge la sfarsit, si la toate restaurantele care se respecta apare incet, incet cate o femeie beata, asteptand sa fie agatata, asa si conceptia mea despre ziua de azi se destrama incet, incet. Maine o sa am o noua conceptie despre ziua de ieri si despre ziua de maine. Sper.

Pana atunci, in stilul de anu trecut din 8 Martie 2007.

“This goes out to the ladies!”

Happy Women’s Day. I’m not going to use the trite saying that behind every powerful man, there always is a powerful woman. No, I’m going to tell you why I love women. Women are fragile. Just like the little snowdrop that blossoms between leaves and roots and trees. In the middle of nowhere. That’s how a woman blossoms. Unexpectedly. Beautifully. Silently. It’s because they are fragile, considerate and caring that I love women. If you get to meet the right woman for you, you also get to meet a best friend who knows what to say, when to say it, and perhaps most importantly, knows how to comfort. So that’s that.